Cycle de Conférences & Expositions – Cap Corse
Pasquale Paoli festighjeghja i so trè centu anni in Capicorsu !
L’Università di Corsica è l’Uffiziu di u turisimu di u Capicorsu vi proponenu una mostra cù l’opere di Julie Canarelli è di Yan Leandri in 12 cumune cù un ciculu di 15 cunferenze da u 27 di ghjugnu finu à u 31 d’agostu1.
Caminu cumunu, a Cerca hè a prucessiò fatta u vennerì santu trà e chjappelle di u paese di Brandu. A cerca paulina vole annunzià paese à paese, per e sette chjappelle, a nascita di Pasquale Paoli, a figura a più maiò di a storia di a Corsica.
A cerca paulina hè u contrapuntu di a prucessiò urganizata a matina di u vennerì santu da i cunfratelli. Pelegrini trà e chjappelle, cantanu, preganu, tenenu u locu, in un ciculu ricuminciatu ogni annu. A cerca hè scuperta è memoria. Hè impegnu paisanu. Hè ligame trà u terraniu è u divinu, trà u sacru è u prufanu. Si face leia trà terra è celu.
A nostra cerca paulina hè dinù ri-cerca, cù l’idea di l’intrecciu di u sapè è di u creà. Avemu circatu l’impegnu paisanu, a participazione, l’empowerment. « Learning by doing » dicia John Dewey. Pensemu cun ellu ch’ellu tesse l’esse l’appaspà. A cerca pò esse l’impegnu di tutte è di tutti. Cridenti è cridenti micca in giru à un rituale cullettivu. Al di là di e sfarente cullaburazione istituziunale, si vole esse participativu u prugettu, cù l’impegnu di i paisani per i ritratti, cù e cunferenze date in i paesi, cù l’aiutu datu ci per e stallazione per circà à lià ghjente, tempi è lochi. Da a seanza di ritratti, da a scelta di i lochi à a stallazione di i ritratti in e chjappelle è i lochi di e mostre, femu scumessa di dà bisognu di sapè, di trapassà e ripresentazione mitulogiche di Pasquale Paoli. In lochi di racolta di a dumanda turistica ambientale, femu scumessa di l’interessu di a ghjente per u nostru patrimoniu storicu è culturale. Spessu cunflittuale, ci pare esse una risorsa sucetale in una cumunità mediterranea in cerca d’arradichere.
A cerca paulina sposta in e chjappelle si vole esse accolta di Paoli à fiancu à u Cristu cruciffissatu, da tantu ch’ellu hè sacralizatu in Corsica. Hè ricunniscenza è celebrazione di a so nascita. Interrugheghja dinù e rilazione passate è oghjinche trà u putere religiosu è u putere puliticu, trà laicità è cerca di sensu. Si sà quantu elle sò state sustenute da a Chjesgia e Rivuluzione di Corsica. Pensemu quì à u primu Rettore di l’Università di Corsica Francesco Antonio Mariani, à Giulio Matteo Natali l’autore di u Disinganno, à Don Gregoriu Salvini, l’autore di u librone di a Ghjustificazione, passendu per Bonfiglio Guelfucci, u prufessore di teulugia, cumpagnu fidu fidu di Paoli. I Lumi di Paoli sò dinù illuminazione di è da a Chjesgia ?
Cusì, a nostra pruposta di Cerca paulina invita à un pelerinaghju in a storia corsa, cum’è una strada versu u sacru paulinu, figura tutelaria universale, di tutte è di tutti, quant’è di a nostra Università.
A mostra prupone d’andà à a cerca di i passi paulisti, in Corsica è in Inghilterra, in fiure è in videò, cù tante cunferenze nant’à i lochi di e mostre è un libru d’inchjostru stampatu chì serà publicatu dopu l’estate.
Sébastien Quenot, MCF-HDR in lingua è cultura regiunale, Curatore di a mostra A Cerca paulina.
________________________________
1 In u quadru di u Tourism’lab in industrie culturale di u PIA Uniti ANR-22-EXES-0016.
A Cerca Paulina se décline en trois volets : une exposition itinérante, un cycle de conférences et un catalogue.
L’exposition photos et vidéos de Julie Canarelli et Yan Leandri s’intéresse aux figures des Naziunali, aux Lochi d’esiliu de Paoli en Angleterre, ainsi qu’aux Finzioni.
Le commissariat est assuré par Sébastien Quenot.
- Inauguration et vernissage de l’exposition A Cerca Paulina en présence des artistes – 29 Juin 2025 à 18h00 – U Casale, Nonza – Corsica Luce
Conférence d’Eugène Gherardi : « Pascal Paoli, le Cap Corse et la tour de Nonza dans l’œuvre romanesque de Francesco Domenico Guerrazzi (1804-1873) »
Expositions dans des chapelles du Cap Corse :
Photos par Corsica Luce, Julie Canarelli
Retrouvez l’itinéraire pour découvrir l’exposition en cliquant sur les liens : CÔTE OUEST et CÔTE EST du Cap Corse
- Cappella San Roccu – Albu
- Cunventu San Francescu – Canari
- Cappella San Roccu – Giottani
- Cappella San Bastianu, Mute – Mursiglia
- Cappella San Marcu – Macinaghju
- Cappella San Roccu – Tuminu
- Cappella Sant’Agata, Fienu – Luri
- Cappella Santa Catalina, Santa Severa – Luri
- Cappella l’Annunziata, A Casaiola – Siscu
- Chjesa San Martinu, Assalaccia – Siscu
Également exposée du 28 juin au 31 juillet à Corsica Luce Locu d’Arte à Nonza, puis du 1er août au 31 août au Cunventu San Francescu de Pinu.
À partir du 1er septembre, l’exposition sera accueillie au Cunventu de Merusaglia puis, à partir du 1er octobre, à Purtivechju.
Conférences à travers le Cap Corse :
Juin 2025 :
- 28 Juin 2025 à 10h – Joëlle Massei : « Circinellu, une figure emblématique de l’implication religieuse auprès de Pascal Paoli » – Cappella San Roccu, Petracurbara
- 29 Juin 2025 à 18h – Eugène Gherardi : « Pascal Paoli, le Cap Corse et la tour de Nonza dans l’œuvre romanesque de Francesco Domenico Guerrazzi (1804-1873) » – U Casale, Nonza
Juillet 2025 :
- 5 Juillet 2025 à 18h – Pierre-François Marchiani : « A Muvra : trà relighjone cristiana è sacralisazione di a storia » – Cunventu Santa Catalina, Siscu
- 13 Juillet 2025 à 18h – Philippe Salort : « An Account of Corsica de James Boswell, une vision jacobite du chant populaire corse » – Cunventu di l’Annunziata, Mursiglia
- 14 Juillet 2025 à 18h – Sébastien Quenot : « Paoli, a Custituzione è a lingua corsa » – Cappella San Marcu, Macinaghju
- 15 Juillet 2025 à 18h – Cunventu San Francescu, Canari :
- Julie Canarelli : « A Cerca Paulina : Naziunali, lochi d’esiliu è finzioni »
- Sébastien Quenot : « Paoli, a Custituzione è a lingua corsa«
- 26 Juillet 2025 à 18h – Jean-Guy Talamoni : « Paoli, omu di i Lumi » – Cappella San Marcu, Macinaghju
Août 2025 :
- 1er Août 2025 à 19h – Cunventu San Francescu, Pinu
- Ludovic Leandri : « Icunugrafia ughjinca di Pasquale Paoli : un simbulu puliticu, culturali è populariu«
- Yan Leandri : « Fizzioni«
- Julie Canarelli : « Lochi d’esiliu«
- Jean-Baptiste Geronimi : « Paoli ind’è scole di l’Educazione Naziunale francese«
- 9 Août 2025 à 19h – Petru Couvidat Gherardi : « Paoli da Babbu di a patria, una lascita antica » – Casa Cumuna, Centuri
- 9 Août 2025 à 19h – Maryline Taddei : « A massoneria Napulitana è Pasquale Paoli à u 18 esimu seculu » – Casa Cumuna, Albu
- 16 Août 2025 à 19h – Jean-Guy Talamoni : « Paoli, omu di i Lumi » – Luri
- 20 Août 2025 à 19h – Max Desgoutte : « La politique espagnole des premiers Naziunali (1730-1735) » – Confrérie, Barrettali